Art. 186 din Statutul profesiei de avocat:
„Toate formele de exercitare a profesiei pot angaja personal auxiliar. Este interzisă angajarea că personal auxiliar a persoanelor cu studii juridice superioare”.
Am scris acest articol deoarece mi se pare că articolul 186 din Statutul profesiei de avocat produce o mare nedreptate atât absolvenților de studii juridice cât și avocaților din România care doresc să angajeze personal cu pregătire juridică superioară.
Menționez că înainte de a citi acest articol ar trebui citite și următoarele articole publicate pe JURIDICE.ro:
– Pot avocații să angajeze ca personal auxiliar absolvenți ai facultăților de drept? autor Lucian Bernd SĂULEANU; dar și
– Dreptul absolvenților de studii juridice de a se angaja ca personal auxiliar în cadrul unei forme de exercitare a profesiei de avocat, autor Raul MIRON.
Introducere
În ultima perioadă, am primit din ce în ce mai multe CV-uri prin care absolvenți de drept ne solicită angajarea în cadrul firmei noastre ca și Paralegal.
Am citit deja destule CV-uri ale unor oameni cu educație și experiență impresionantă în domeniul juridic dar care, deși nu dețin calitatea de avocat, doresc să colaboreze cu o firmă de avocatură pentru că își doresc să lucreze în acest domeniu sau chiar să își continue pregătirea în vederea obținerii calității de avocat.
Toate bune până aici, dar ce te faci dacă această profesie nu există în Clasificarea Ocupațiilor din România. Unii inventează, și atunci se produc angajări pe funcții de asistenți, secretari sau alte ocupații nespecializate. Alții își trimit viitorii colaboratori să urmeze diferite mastere și în felul acesta să îi poată plăti sub o formă legală – spre exemplu burse de studiu.
Examinând Clasificarea Ocupațiilor din România putem regăsi ocupația de paramedic, dar nu și de paralegal.
Foarte frumos aș putea zice, viitorii medici pot avea o șansă să muncească sau să se pregătească în domeniul dorit, dar nu și viitorii avocați.
Frumoasă reclamă pentru mai marii profesiei de avocat. Trebuie să adaug că nu este obligatoriu ca o persoană care dorește să lucreze ca paralegal să fie doar în tranziție către profesia de avocat, poate îndeplini această funcție toată viața, dacă își dorește. Nu văd de ce îi vede Baroul pe paralegali, ca pe o amenințare la adresa profesiei, dar nu vede mii de societăți de consultanță care prestează activitate juridică.
În concluzie, ocupația de paralegal nu există oficial în România. Ea a devenit populară datorită filmelor cu avocați de la Hollywood, dar nu este prezentă în nicio lege din România.
Dar ce este un paralegal? Este Rachel din Suits sau Courtney din The Good Wife? Este un jurist sau un asistent legal? Ce face el? Îndeplinește munca juridică sau nu? Face aceeași muncă ca și un avocat? Absolvenții de studii superioare juridice pot fi angajați de cabinete de avocatură?
La întrebările acestea voi încerca să răspund în acest articol.
Ce este un Paralegal?
Intrând pe Wikipedia găsim o definiție pe care nu mă voi întrebuința imediat să o traduc: „A paralegal is an individual, qualified by education, training or work experience who is employed or retained by a lawyer, law office, corporation, governmental agency, or other entity and who performs specifically delegated substantive legal work for which a lawyer is responsible.”
Pe de altă parte, raportându-ne la o simplă traducere pe care o găsim tot pe internet:
„paralegal
Parəˈliːɡ (ə) l/
NORTH AMERICAN
Adjective
Adjective: paralegal; adjective: para-legal
1. Relating to auxiliary aspects of the law.
Noun
Noun: paralegal; plural noun: paralegals; noun: para-legal; plural noun: para-legals
1.
A person trained în subsidiary legal matters but not fully qualified aș a lawyer.”
Cu alte cuvinte, putem defini un paralegal, în sens larg, conform Wikipedia, ca fiind o persoană fizică, cu educație, pregătire sau experiență juridică, care este angajat de sau care colaborează cu un avocat, cabinet de avocatură, societate, unitate administrativă sau altă entitate și care prestează anumite servicii juridice pentru care un avocat este responsabil. Cu alte cuvinte, o persoană care prestează activități de susținere a activității de avocat sau a unei activități juridice.
Aici termenul de avocat poate fi citit și ca termenul de consilier juridic, însă veți vedea mai târziu că acest fapt nu are relevanță.
Tradus foarte strict în limba română – Paralegalul – l-aș putea denumi simplu jurist (a nu se confunda cu consilierul juridic) sau asistent legal, însă nimic nu ne oprește să îi spunem chiar Paralegal.
Asta din dorința de a merge în același sens cu Europa sau cu lumea întreagă, nu să involuăm ca atunci când „o minte luminată” a desființat termenul de „comercial” și l-a înlocuit cu „profesionist”, deși oriunde în lumea la care ne raportăm zi de zi, acest termen rămâne general acceptat.
Menționez că o simplă căutare pe Google a cuvintelor „paralegal Europe” va da multe rezultate relevante, ceea ce demonstrează că paralegalul există în Europa.
Dar totuși mergând pe linia limbajului de lemn al legislației din prezent paralegalul este personal auxiliar cu studii juridice superioare.
Paralegalul este Rachel din Suits sau absolventul de drept care nu a intrat în avocatură dar care lucrează pe lângă un avocat?
Diferența este ca Rachel din Suits poate lucra ca paralegal, deși nu are pregătire juridică superioară pentru că nu a urmat cursurile unei facultăți de drept, cel puțin nu în primele sezoane :). Dar chiar și după ce va absolvi cursurile unei facultăți de drept și nu va intra în avocatură, nu i se va nega dreptul de a lucra ca și paralegal. Nu același lucru se întâmplă în cazul absolventului de drept din România.
Paralegalul face munca avocatului?
Răspunsul este nu. Paralegalul ajută avocatul să își realizeze munca juridică. Prestează practic activități suport pentru munca avocatului, poate îndeplini munca de cercetare și chiar de redactare documente, poate ține relația cu autoritățile sau clienții, dar doar în numele avocatului unde lucrează. Nu poate pune concluzii în instanță și nu poate reprezenta clientul în nume propriu.
Poate reprezenta avocatul atunci când trebuie comunicate sau înregistrate documente, nu există niciun motiv pentru care un licențiat în studii juridice să nu poate îndeplini o muncă pe care o poate face un poștaș sau un curier.
Se susține că paralegalul ar putea totuși realiza munca de avocat și asta ar încălca legea avocaturii. Asta pentru că așa cum știm că sunt grefieri care redactează hotărâri judecătorești, așa știm că pot exista paralegali care să redacteze lucrări juridice.
Însă aceasta este o falsă problemă, deoarece factorul determinant va fi întotdeauna cine semnează o lucrare sau mai bine zis, cine își asumă acea lucrare. Atât timp cât persoană care își asumă lucrarea este un avocat, nu cred că va conta cine a redactat-o sau tehnoredactat-o.
Cine trebuie să lupte pentru drepturile absolventului de drept, avocatul, ca și potențial angajator, sau absolventul?
Chiar dacă sunt de acord cu autorii citați la începutul articolului care susțin că practic interdicția ar trebui să fie inoperantă, avocații care ar angaja astfel de absolvenți ar putea fi sancționați sever de către baroul din care fac parte.
În acest mod, absolventului unei facultăți de drept, i se blochează accesul liber la muncă în cadrul unui cabinet de avocatură.
Ce apare foarte interesant este că interdicția vizează mai întâi avocatul și doar în subsidiar, absolventul de studii juridice.
În consecință, cred că noi, avocații, ar trebui să ne luptăm pentru a elimina interdicția. Sau cel puțin noi ar trebui să fim vârful de lance, ajutați și de absolvenți.
Practic, sub teza falsă a protejării profesiei, nouă, avocaților, ni se neagă posibilitatea de a fi ajutați de personal calificat în domeniul juridic.
Ce propunem noi, în mod concret, pentru a elimina această interdicție
Noi, SORA & ASOCIAȚII, facem parte dintr-o asociație internațională de firme independente de avocatură care se numește Internațional Jurists.
Ei bine, noi am consultat membrii acestei rețele, întrebându-i dacă în jurisdicțiile în care activează li se interzice să angajeze absolvenți cu studii juridice superioare.
Răspunsul a venit aproape din toate părțile globului respectiv Chile, Canada, SUA, Anglia, Spania, Italia, Elveția, Belgia, Polonia, Grecia, Cehia, Africa de Sud, Bulgaria etc… și el a fost în unanimitate negativ.
Baroul din Bulgaria chiar emite o legitimație pentru paralegalul care lucrează la o casă de avocatură, pentru a reprezenta avocatul la arhivele instanțelor. Bineînțeles, că nu poate reprezenta clientul în fața instanțelor.
În concluzie, la acest moment nu cunosc niciun exemplu dintr-o țară din această lume în care această interdicție să existe.
Recunosc că am avut emoții în ceea ce privește Franța, căci de acolo vine esența sistemului de drept românesc. Personal, acuz legiuitorii români, în masă, de COPY-PASTE masiv după legile din Franța. Dacă s-ar aplica legile drepturilor de autor în materia noastră, atunci toți marii legiuitori și chiar profesioniști ai dreptului ar avea o mare problemă.
Însă, și din Franța răspunsul a fost negativ.
În aceste condiții, având în vedere și argumentele date de colegii citați la începutul articolului, respectiv Raul Miron și Lucian Bernd Săuleanu, care au publicat două articole edificatoare în domeniul tratat și de articolul meu, având în vedere că suntem într-o Europă care nu permite astfel de inechități sau discriminări, nu pot crede în așa zisele justificări date de mai marii avocaturii din țara noastră și propun să modificăm Statutul profesiei de avocat în sensul eliminării interdicției instituite de art. 186.
Solicit, în mod deschis, atât acceptul colegilor avocați pentru această inițiativă, căci lor li se adresează interdicția, cât și participarea studenților sau absolvenților de facultăților de științe juridice indiferent dacă vor să devină paralegali sau nu pentru că, nu este legal și nici moral ca dobândirea calității de „persoană cu studii juridice superioare” să îți îngrădească dreptul la muncă.
Semnați AICI pentru eliminarea interdicției în calitate de avocat, student la drept sau persoană cu studii juridice superioare indiferent de ce calitate aveți: judecător, procuror, consilier juridic, grefier sau orice tip de persoană cu vocația dobândirii calității de „persoană cu studii juridice superioare”.
Radu Valentin Sora
Avocat Coordonator SORA & ASOCIAȚII
