Eliminarea interdicției avocaților de a angaja absolvenți de studii juridice superioare
Forma veche a art. 186 din Statutul profesiei de avocat prevedea că: „Toate formele de exercitare a profesiei pot angaja personal auxiliar. Este interzisă angajarea ca personal auxiliar a persoanelor cu studii juridice superioare”.
Forma modificată prin Hotărârea nr. 428/08.12.2018, ținută în secret până în 21 ianuarie și intrată în vigoare în 25 ianuarie 2019 privind modificarea și completarea Statutului profesiei de avocat, prevede că: „Toate formele de exercitare a profesiei pot angaja personal auxiliar. Personalul auxiliar cu studii juridice superioare nu poate exercita activitățile prevăzute la art. 3 din Lege.”
Lectură prealabilă
Scriam în noiembrie 2017 articolul A fi sau a nu fi Paralegal în România. O făceam în cunoștință de cauză după ce studiasem această calitate în mai multe jurisdicții ale lumii.
România ieșea încă o dată în evidență prin modul în care dobândirea unei calități râvnite de mulți, respectiv aceea de absolvent de studii superioare juridice, îți închidea o ușă în loc să o deschidă.
Adică secretara sau asistentul care te ajutase până mai ieri, după ce absolvea facultatea de drept, trebuia să te părăsească. Era ABSURD.
Propuneam la acel moment eliminarea acestei interdicții. Strângeam chiar și un număr important de semnături. Nu îmi dădeam seama că nu este suficient să ceri doar eliminarea interdicției. Trebuia să militez și pentru clarificarea atribuțiilor unui Paralegal.
Pentru discuții în legătură cu acest subiect luând în considerare vechea reglementare, a se vedea A fi sau a nu fi Paralegal în România, Pot avocații să angajeze ca personal auxiliar absolvenți ai facultăților de drept?, Dreptul absolvenților de studii juridice de a se angaja ca personal auxiliar în cadrul unei forme de exercitare a profesiei de avocat. Acum, însă, prin noua formă a art. 186 din Statutul profesiei de avocat, interdicția a fost eliminată.
Există ocupația de Paralegal în România?
Cu toate acestea, calitatea de Paralegal este în continuare nereglementată, astfel încât se poate spune că încă nu a apărut în România.
Argumentul principal este acela că, deocamdată, nu există o astfel de ocupație în Clasificația Ocupațiilor din România.
Mai mult decât atât, nu este tocmai clar ce activități ar putea să facă. Știm, în schimb, care ar fi interdicțiile, însă asta nu este în regulă. Astfel se creează o conjunctură mai mult decât discutabilă, ce dă posibilitatea unui număr prea mare și prea variat de interpretări.
Interdicțiile prevăzute de Statutul Profesiei de Avocat
Se prevede în noua formă a Statutului faptul că Paralegalul nu poate face desfășura niciuna dintre activitățile trecute la art. 3 din Legea avocaturii (Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat).
Sunt de acord cu acest lucru, însă cu următoarele nuanțe ce țin de interpretarea literei c) din alin. (1) al acestui articol: „c) redactarea de acte juridice, atestarea identității părților, a conținutului și a datei actelor prezentate spre autentificare.”
Redactarea actelor juridice. Interpretări Absurde
Ce anume este interpretat ca însemnând redactare de acte juridice? Doar simplul fapt că Paralegalul ar scrie opinii/note/cereri, pur și simplu, ar fi în contradicție cu Statutul în forma modificată?
Sau activitatea Paralegalului de a scrie opinii/note/cereri juridice pe care apoi să și le asume?
Unele persoane spun că o persoană care are studii juridice superioare nu are voie să scrie deloc lucrări juridice, pentru că ar încălca legea avocaturii.
Acum mai citiți încă o dată afirmația anterioară. ABSURD, nu?
Probabil, potrivit dânșilor nici nu ar trebui să gândească din punct de vedere juridic sau să-și exprime opiniile în mod public.
Dar e din nou ABSURD. Am arătat deja acest lucru și în articolul A fi sau a nu fi Paralegal în România, nu aș mai vrea să mă repet, și totuși…
Vreți să spuneți că lucrătorii din notariate care tehnoredactează diverse contracte, declarații etc. practică activități notariale fără drept? Grefierii care, uneori, participă la redactare de hotărâri judecătorești… sunt judecători?
Eu zic că nu. De ce? Pentru că nu ei și le asumă. Nu ei hotărăsc direcția, nu își pun semnătura pe actul respectiv, dar execută munca juridică, capătă experiență și poate, într-o zi își vor realiza visul de a fi avocat sau, cum spuneam și anterior, vor rămâne toată viața într-o poziție care îi va satisface intelectual.
Așa că eu cred că subordonată fiind unui avocat, persoana care are studii juridice superioare, angajată la un Cabinet sau Societate de avocatură, poate compune lucrări juridice care să fie revăzute, completate, modificate sau doar asumate de către un avocat, situație care nu ar trebui să intre în contradicție cu prevederile art. 186 din Statutul profesiei de avocat, astfel cum a fost modificat.
Absolventul de studii juridice superioare se poate angaja în calitate de CONSILIER JURIDIC?
Răspunsul este NU! Consilierul juridic poate face lucrări juridice asumându-și conținutul acestora. Iar acest lucru intră în contradicție cu legea avocaturii.
Abia aici această interdicție funcționează în sensul dorit de UNBR, adică aceea de protecție a profesiei de avocat.
Necesitatea înscrierii ocupației de Paralegal în COR
Întorcându-mă la necesitatea înscrierii ocupației de Paralegal din COR, este de remarcat faptul că începutul a fost făcut, este un pas mare, dar nu este încă suficient.
Trebuie să știm clar ce anume are dreptul să facă un PARALEGAL, nu ceea ce nu poate face, și, mai ales, trebuie să înscriem și această funcție în COR.
Acest lucru este la îndemâna oricui, căci există o procedură de înscriere a ocupației în COR, dar ajutorul UNBR și al Barourilor ar fi neprețuit.
Abia atunci vom putea vorbi, cu adevărat, de apariția ocupației de PARALEGAL în România.
Până atunci, absolventul de studii juridice superioare va putea fi angajat ca secretar, asistent, șofer, responsabil cu curățenia, dar, în fapt, va desfășura activități juridice pentru care s-a și pregătit în facultate. Absurd, nu?
Av. Radu Valentin Sora
Managing Partner SORA & ASOCIAȚII
