Aplicarea in timp a Legii nr. 101/2016 reglementata in art. 69 din legea privind remediile si caile de atac în achizitiile publice, a ridicat deja si va ridica multe probleme de aplicare care vor trebui rezolvate in urma solutionarii unei exceptii de neconstitutionalite.
Astfel, consideram ca problema neconstitutionalitatii se poate aborda la doua nivele.
1. Nivelul superior este reprezentat de faptul ca prin art. 69 alin. (2) si (3) se schimba regulile in timpul derularii unei proceduri de achizitie publica deja initiata, fapt care contravine principiului european al protectiei asteptarii legitime consacrat in dreptul nostru in art. 1 alin. (5) din Constitutia Romaniei, ca si principiul predictibilitatii, fiind de asemenea si o incalcare a principiului neretroactivitatii legii, statuat de art. 15 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
Amintim ca procedurile initiate conform O.U.G. nr. 34/2006 incep prin publicarea unor documente care sunt intemeiate pe legea respectiva. Mai mult, potrivit art. 3 litera k) indice 1 din O.U.G. nr. 36/2006, se stipuleaza ca fisa de date a achizitiei trebuie sa contina instrucţiuni privind caile de atac prevazute de lege. La fel se intampla si in cazul comunicarilor autoritatii contractante care, in acelasi mod, trebuie sa se refere la termenele si caile de atac prevazute de legea in vigoare.
In acest context, modificarea posibilitatilor de remediere sau caile de atac in timpul procedurii de achizitie reprezinta si o incalcare a prevederilor actelor emise de autoritatea contractanta, fiind o adaugare nepermisa la documentele procedurii.
Asa cum am mai spus, a modifica posibilitatile de remediere sau caile de atac in timpul procedurii de achizitie, initiate sub imperiul unei legi, este o conduita neconstitutionala deoarece incalca principiul securităţii juridice care trebuie privit in intreaga sa dimensiune, cuprinzand, in principal, următoarele exigente: neretroactivitatea legii, accesibilitatea si previzibilitatea acesteia.
Precizam ca o situatie similara, solutionata deja de Curtea Constitutionala, a avut loc ulterior intrarii in vigoare a O.U.G. nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa.
In acel caz, exceptia de neconstitutionalitate a fost admisa si O.U.G. nr. 91/2013 a fost declarata in intregime neconstitutionala. Ulterior, asa cum stim cu totii, a fost adoptata noua lege a insolventei care respecta aceste principii.
Spre deosebire de acel caz, noi consideram ca doar prevederile alin. (2)–(4) sau cel putin alineatele (2) si (3) din art. 69 din Legea nr. 101/2016 ar trebui declarate ca fiind neconstitutionale.
2. La un nivel inferior, raportandu-ne la interpretarea sistematica a alineatului (4) coroborat cu dispozitiile cuprinse in alineatele (2) si (3) din art. 69 al Legii nr. 101/2016, s-a pus problema neclaritatii prevederilor respective, fapt ce reprezinta o incalcare a principiului previzibilitatii.
In concret, se pune intrebarea daca in situatia in care un termen procedural inceput pentru depunerea unei contestatii la Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor, poate fi modificat, prin intrarea in vigoare a legii noi, intr-un termen pentru depunerea unei notificari de remediere la autoritatea contractanta.
Din practica, se pot enumera deja multe probleme de aplicabilitate din cauza neclaritatii mentionate.
Spre exemplu, in aceasta perioada intermediara, avem cunostinta de atacarea unor caiete de sarcini/fise de date a achizitiei sau a unor comunicari/decizii ce contin rezultate ale a unor proceduri, acte ce au fost publicate sau comunicate in 20 sau 21 mai si pentru care a inceput sa curga un termen de contestatie de 10 zile.
In practica, contestatarii au interpretat neomogen prevederile legii, care a declansat un nedorit paralelism, depunand dupa intrarea in vigoare a noii legi, ori contestatii la care au atasat si garantia de participare, ori notificari de remediere sau… si una si alta.
Mentionam ca in vederea indeplinirii obiectivului consacrat în cuprinsul dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constitutie, Legea privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative impune printre altele evitarea paralelismelor (articolul 16 din Legea nr. 24/2000) acesta fiind o conditie neindeplinita de Legea nr. 101/2016.
Aici trebuie sa amintim ca onorata Curte Constitutionala a sanctionat deja, in trecut, neconstitutionalitatea unor prevederi motivat de caracterul lor neclar, echivoc sau putin previzibil, raportat in mod direct la dispozitiile Constitutiei Romaniei (Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012).
In acest context, se pune problema de interpretare si a alin. (4) al art. 69 din Legea nr. 101 care spune ca termenele procedurale aflate în curs la data intrarii in vigoare a Legii nr. 101/2016 raman supuse legii in vigoare la data la care au inceput sa curga.
Prevederea este ambigua, pentru ca desi ar trebui sa se refere la termene atat din punctul de vedere al naturii juridice al termenului, cum este termenul de contestatie, el pare sa se raporteze, in contextul legii, doar la durata termenului.
Ori conform doctrinei, in mod unitar, se considera ca termenul procedural este perioada de timp inauntrul caruia trebuie indeplinit sau, dupa caz, este oprit sa se savarseasca un anumit act de procedura.
In concluzie, interpretarea termenului procedural nu poate avea in vedere, in mod separat, notiunea duratei acestuia, de natura actului procedural ce trebuie indeplinit.
Opinam ca solutia de urmat de catre Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor este de a nu respinge ca inadmisibile contestatiile depuse dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 101/2016, dar pentru care termenul a inceput sa curga anterior intrarii in vigoare a legii si de a solutiona pe fond contestatiile.
In acest fel, se poate spune ca CNSC va avea o abordare constructiva a situatiei create de o lege neclara, interpretabila si in cele din urma neconstitutionala, incercand sa inlature vatamarea creata, asigurand un tratament egal al partilor care nu si-au putut exercita drepturile procedurale asa cum s-au nascut ele.
In eventualitatea in care totusi Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor va opta pentru inadmisibilitatea contestatiei, consideram ca respingerea de catre ca inadmisibila a unei contestatii impotriva unui act al autoritatii contractante care face parte dintr-o procedura initiata anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 101/2016 va trebui contestata la Curtea de Apel cu plangere.
In cadrul plangerii (care probabil va fi recalificata ca si recurs) va trebui ridicata exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor alin. (2)-(4) din art. 69 al Legii nr. 101/2016, exceptie care va trebui solutionata de Curtea Constitutionala a Romaniei.
La fel va trebui abordata si recalificarea caii de atac a plangerii reglementate de O.U.G. nr. 36/2006 daca se exercita impotriva unei decizii CNSC (comunicate anterior intrarii in vigoare a legii noi) ca si recurs intemeiat pe prevederile Legii nr. 101/2016. Insa, in acest caz, avand in vedere practica Curtilor de Apel, care oricum calificau plangerea ca si recurs, discutia se poate ramifica pe mai multe planuri, pe care, probabil, le vom aborda in viitor.
Radu Valentin Sora
Avocat Coordonator SORA & ASOCIATII
